De a dreapta râului Bistriţa , ce trece prin comuna Costişa a judeţului Neamţ, străjuieşte satul Frunzeni. Acest sat cu un număr aproximativ de 550 de persoane se constituie a fi şi parohia Naşterea Maicii Domnului , ce se află sub ascultarea canonică a Arhiepiscopiei Iaşilor din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Din punct de vedere istoric, satul Frunzeni precum şi celelalte sate ale comunei fac parte din zona străveche numită ,,câmpul lui Dragoş”. Între anii 1550-1600 locuitorii acestor sate s-au retras spre zone de deal şi de munte datorită năvălirii diferitor oşti străine ale timpului. Pe actualul teritoriu al satului Frunzeni au existat mai multe sate menţionate într-un document din 1669, dintre care amintim de satele LĂZĂREŞTI, BĂRBĂŞANII, PETREŞTII şi STĂNEŞTI .
Aceste sate cu timpul au dispărut, în locul lor apărând satul Frunzeni care este menţionat pentru prima dată în anul 1838. Informaţii sporadice desre viaţa şi activitattea locuitorilor acestui sat apar în actele Arhivelor Statului (30 iunie 1838 şi 2 aprilie 1840), precum şi în revista Buciumul Român , anul II, Iaşi , 1875-1877.Configuraţia actuală a satului Frunzeni o avem după cel de al doilea război mondial, dependenţa administrativă a acestuia variind în regiune, datorită faptului că se află la graniţa dintre judeţele Neamţ şi Bacău. Actuala configuraţie administrativă o avem de la ultima împărţire administrativă din 1968. Majoritatea locuitorilor sunt urmaşi ai răzeşilor, ce au trăit din cele mai vechi timpuri în aceste locuri. -Informaţiile istorice sunt preluate din lucrarea domnului Dan Pobereznic Secvenţe ale timpului, Comuna Costiţa, Pagini de monografie, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, 2008, paginile 29-32 şi 52.
O mână de oameni cu cheltuiala şi iniţiativa lor, la data de 2 iunie 1876, termină biserica construită din lemn de stejar, pe soclu de piatră şi acoperită cu draniţă. Pe dosul icoanei Naşterea Maicii Domnului se află inscripţia Această sfântă biserică s-au început la anul 1870 august în 11, cu Hramul Naşterea Prea Sfintei de Dumnezeu Născătoarea de domnii epitropi şi făcători de bine , cu ajutorul lor şi plata de lucrători şi anume Gheorghe Buculei şi Ion Buculei şi s- au gătit cu toate obiectele ei la anul 1876 iunie 26. Pământul pe care se află biserica veche a satului a fost donat de Iordache Capşa. Din spusele bătrânilor, locuitorii au construit această biserică dar epitropii şi-au pus numele pe această icoană, ca fiind ctitori.. Este construită în formă de corabie cu 15 m lungime şi 5,50 m lăţime, cu un pridvor de intrare de 2,60 m. În anul 1937 biserica a fost renovată şi acoperită cu tablă galvanizată, iar pereţii tencuiţi . Pictorul nu este cunoscut.Biserica este din lemn, în plan baroc şi formă dreptunghiulară. În interior nu este pictură ci este numai zugrăveală din 1937. Slujitorii acestui sfânt locaş au fost: părintele Pavel Capşa până în anul 1918, ieromonahul Neonil Bodescu până la 1 ianuarie 1927, părintele Nicolae Comănescu până la data de 1 iulie1976, părintele Vasile Lica până în anul 2000.-Informaţiile sunt luate din monografia bisericii ce este ataşată inventarului parohiei Bărcăneşti de la anul 1965.
După evenimentele din 1989, s-a impus construcţia unei noi biserici, întrucât cea veche era neîncăpătoare. Sub îndrumarea părintelui Vasile Lica la data de 3 mai 1990 a început construcţia acesteia, care s-a finalizat în anul 1995. Biserica s-a construit din cărămidă şi a fost acoperită cu tablă zincată, având 274 mp. Între anii 1995-1997 locaşul a fost pictat în tehnica fresco, stil bizantin de către pictorii Macovei Dumitru şi Ciupercă Constantin. Într-o zi ploioasă de duminică, când era prăznuit şi Sf. M. Mc. Pantelimon, 27 iulie 1997, a fost sfinţită biserica de către Prea Fericirea Sa Daniel, Patriarhul Bisericii Române, în acea vreme Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, acest fapt constituindu-se a fi un eveniment deosebit pentru întreaga comună Costişa. Biserica este în formă de cruce cu două turle dintre care una este clopotniţă şi în interior s-au confecţionat străni noi din stejar sculptat.
Biserica este împodobită cu catapeteasma mănăstirii Bociuleşti- ruinile se văd la marginea comunei Podoleni - ea făcând parte din patrimoniul cultural istoric al statului român, datând de la anul 1876. Catapeteasma este din lemn cu icoane pictate tot pe lemn, având frumoase sculpturi de flori şi frunze, de culoare roşie şi albastră.
Între anii 2000-2005 parohia a fost păstorită de părintele Gheorghe Bistriceanu, urmând o vacantare a acesteia până la data de 1 iunie 2006 când a fost instalat noul paroh, părintele Radu Andonie.
Între anii 2006-2012 s-au făcut mai multe lucrări sub îndrumarea noului paroh : curăţirea şi aranjarea vechii biserici într-un mic muzeu bisericesc-2007; contrucţia casei parohiale cu anexele sale-2008-2010; mutarea Monumentului Eroilor în curtea bisericii noi-2008-2009 şi refacerea acestuia; construirea unui lumânărăr în anul 2008 , înlocuirea gardului de lemn cu gard de plasă zincată sau fier forjat la biserică şi cimitir precum şi achiziţionarea de odoare, veşminte şi mochete noi pentru înfrumuseţarea noii biserici.
Până în anul 2006 parohia nu a avut bibliotecă parohială, în prezent ea având două biblioteci: una în biserica veche cu periodicele -249 volume şi una în biserica nouă cu cărţile de citit pentru credincioşi -93 volume.
Programul liturgic al parohiei se oficiază în fiecare sâmbătă seara şi ajun de sărbătoare prin vecernie cu litie, în duminici şi sărbători utrenie, acatist şi Sf. Liturghie.În Postul Mare slujim aproape în fiecare zi cele trei sfinte liturghii, Canonul cel Mare, Pavecerniţa Mare, denii, aghiazmă, Sf. Maslu, în Postul Maicii Domnului săvârşim Sf. Liturghie şi slujbe de seară în fiecare zi iar în celelalte posturi aghiazmă şi sfântul Maslu. Pentru revigorarea vieţii liturgice oficiem mai ales în perioada caldă a anului slujbe de noapte , cercuri pastorale cu alte parohii şi privegheri de seară precum şi pelerinaje cu credincioşii la mănăstiri.
Programul catehetic se desfăşoară sâmbăta cu copii prin programul Hristos împărtăşit copiilor şi Alege şcoala iar adulţii sunt catehizaţi seara la vecernie sau duminica după slujbă.
Credincioşii parohiei noastre se ocupă în general cu agricultura , ei fiind majoritari pensionari CAP iar cei tineri lucrează fie în domeniul construcţiilor şi a industriei uşoare, fie sunt plecaţi la muncă în străinătate. De câte ori a fost nevoie credincioşii au oferit ajutoare în produse agricole sau bani, tuturor celor care au avut nevoie, fie prin instituţii de caritate cum ar fi cantina socială a Protopopiatului Roznov, fie direct.
Prin aceste activităţi dorim să ţinem trează conştiinţa credincioşilor noştri în adevăratele valori ale naţiunii şi credinţei noastre, pentru a putea fi buni cetăţeni atât ai cerului cât şi ai pământului.